Page 31 - Puţin, câte puţin
P. 31

Puţin, câte puţin



                                     Vorbe înspre îndreptarea lumii

                              •  Eu  nu  vreau  să  inventez  filosofii.  Mă  stră-
                              duiesc să o înţeleg pe cea care nici o alta, pe
                              acelaşi plan, nu a contrazis-o.
                              •  Timpul  încă  nu  s-a  obişnuit  cu  dorinţa
              oamenilor. El trece chiar dacă ei nu vor să-i măsoare trecerea.
           •  Mi-am ales calea? Poate... dar în nici un caz drumul! E al meu
              pentru că mi s-a dat!


                                                       Tu, eu, timpul...


                                       Timpul trece, trece, dar cine crezi tu
                                    că  trecerea  adevărată  i-o  măsoară?  Ştii
                                    tu dacă acelaşi timp trece pentru fiecare
                                    dintre noi, dacă e mult sau puţin? Chiar
                                    poţi să te încrezi atât de mult în calen-
                                    dare şi în ceasornicele ce-ţi numără pâ-
           nă şi bătăile inimii? Ce-ar fi dacă ţi-ai măsura timpul după inima
           şi trăirile tale... Crezi că l-ai mai simţi tot aşa de apăsător, te-ai
           mai cutremura de fiecare dată când a-cele lui se arată ca şi cum
           ar fi unul?
              Trece timpul... da, trece timpul şi aud şi eu osiile lumii scâr-
           ţâind, dar de ce ţie ţi se par deja rupte, de ce îţi este teamă că zi-
           ua de mâine va face ca mâine să fie mai tîrziu? Te miră atât de
           tare  că  eu  trecerea  o  văd  apropiind  iar  tu  doar  depărtând  nu
           doar faptele, ci chiar şi gândurile?
              Da, eu văd trecerea timpului ca un pas înainte pe drum, eu
           văd că mâine, când va fi azi, îmi este o şansă, la fel de mare ca
           cea de azi, o zi care poate să dea nuanţă vieţii, fără să mă întrebe
           de ziua de ieri, cea care astăzi trece şi poate nu are nimic sur-
           prinzător, deşi până la ceasul trecerii multe se pot întâmpla. Te
           aud spunând că trecerea timpului, pentru tine, înseamnă o zi în
           plus,  înseamnă  încă  o  şansă  pierdută,  îmi  spui  că  mâine  n-are
           cum  să  fie  mai  bună,  nepregătită  fiind  de  întâmplările  zilei  de
           azi... De ce să lăudăm ziua înainte de a se face seara. Şi dacă nici
           noaptea n-a trecut, de ce trebuie să îi spunem că e deja trecută?
              Oamenii  spun,  şi  ţie  la  asta  îţi  fuge  gândul,  că  trecerea
           timpului ne face să îmbătrânim. Dar tot timpul, trecând, ne face
           să învăţăm mai multe. Şi cum timpul nu cunoaşte limite, pentru
                                                                       29
   26   27   28   29   30   31   32   33   34   35   36