Page 81 - Circumstante cu nuante
P. 81

Daniel-Dumitru Darie


        Nu exista nici urmă de-ndoială
        Ca timpul să îl vrei mai mult trecut,
        Când mi-arătai că pot să dau năvală
        Trecând peste încetul început.

        Cuvintele cu greu pot să descrie
        Cum toate ajungeau în pol opus
        Şi timpul devenea o mărturie
        Al ritmului doar de trăiri impus.

        Firesc, fără idei preconcepute,
        În pântec mă voiai prizonier,
        Distrugător al ultimei redute
        Ce nu-ţi lăsa privirile-nspre cer.

        Şi te simţeam zvâcnind, convingătoare,
        Spre un final cu rol de corolar,
        Simţindu-te-ntru totu-nvingătoare
        Şi-avându-mă ca dar, fiindu-mi dar.
                            30.08.22












        88
   76   77   78   79   80   81   82   83   84   85   86