Page 54 - Sunt om, vreau să fiu liber...
P. 54

Daniel-Dumitru Darie

            Lucrarea lor malefică a însoţit lumea încă de la creaţie. Astăzi
         demoni  îşi  fac  simţită  prezenţa  în  diverse  cazuri  de  demonizări,
         crime, practici oculte etc.
                                          ***
            Tristeţea  umple  sufletul  de  obscuritate,  acoperind  în  primul
         rând  spiritul  de  tenebre,  întunecând  inteligenţa  şi  reducându-i
         considerabil  facultatea  de  discernământ.  Unul  din  efectele  ei
         specifice este să îngreuneze sufletul. Ea produce, de altfel, în în-
         treaga fiinţă omenească o stare de astenie şi de slăbiciune, îl face
         nevolnic şi-i paralizează activitatea. Acest ultim efect se dovedeşte
         deosebit  de  grav  în  planul  spiritual,  unde  îl  privează  pe  om  de
         orice dinamism, îi contracarează eforturile ascetice, "pustieşte ru-
         găciunea", în special atunci cînd ea urmează unei greşeli.
            Demonii joacă un rol important în naşterea, dezvoltarea şi per-
         petuarea tuturor formelor de tristeţe. Sfântul Ioan Casian remarcă
         faptul că uneori, fără nici o cauză aparentă care să ne provoace această
         prăbuşire, răutatea duşmanului ne copleşeşte dintr-o dată. Sfântul Ioan
         Gură de Aur, vorbind despre starea prietenului său Stagir, care su-
         ferea de o tristeţe adâncă, subliniaza şi el, în mai multe rânduri, ro-
         lul influenţei demonice. El îi scrie, printre altele: Demonul îţi învă-
         luie sufletul cu aceste negre tristeţi ca şi cu un întuneric profund, şi se
         străduieşte să-ţi fure gândurile care te-ar putea linişti împotriva ta. Dar
         găsindu-ţi atunci sufletul singur, îl copleşeste de lovituri şi suferinţe.
            Invazia unui sentiment de tristeţe în suflet este unul din efectele
         cele mai imediate ale acţiunii diabolice. Gândurile care vin de la
         demoni sunt în primul rând tulburi şi amestecate cu tristeţe, no-
         tează Sfântul Varsanufie. Şi, invers, se poate spune că orice stare de
         tristeţe  în suflet  este, în  toate  împrejurările, semnul  unei  acţiuni
         demonice. Tot ce se face cu tulburare şi tristeţe vine de la demoni,
         mai spune marele scriitor clasic.
            Deşi unele evenimente exterioare pot naşte şi motiva tristeţea,
         trebuie subliniat faptul că în realitate nu în acestea îşi are ea sursa:
         ele sunt pentru ea ocazia, iar nu cauza, care se găseşte numai în
         însuşi sufletul omului, mai precis în atitudinea pe care o adoptă
         faţă de evenimentele exterioare, ca şi faţă de sine. El este, deci, res-
         ponsabil de tristeţea care-l afectează, iar circumstanţele exterioare
         şi înseşi suferinţele pe care le poate suferi n-ar putea să-i servească
         temeinic drept scuze. Bucuriile şi tristeţile noastre, scrie Sfântul Ioan
         Gură de Aur, vin mai puţin din natura însăşi a lucrurilor, cât din pro-
         priile noastre stări sufleteşti. Dacă acestea din urmă sunt conduse cu în-
         ţelepciune, vom avea întotdeauna în inima noastră un mare temei de
         mulţumire. Bolile trupului au mai degrabă drept cauză vreo dezordine
         interioară decât o intemperie atmosferică sau vreo altă influenţă exteri-
         oară; dar cu atât mai mult se întâmplă asta cu bolile sufletului. Căci da-


         52
   49   50   51   52   53   54   55   56   57   58   59