Page 154 - Sunt om, vreau să fiu liber...
P. 154

Daniel-Dumitru Darie

            De la Sfântul Nicodim Aghioritul ne vine învăţătura care ne a-
         rată că vrăjitoria se împarte în mai multe părţi precum vrăjitoria
         propriu-zisă,  prin  care  se  înţelege  invocarea  diavolilor  pentru  a
         descoperi  oamenilor  comori  şi  puteri  ascunse, urmează  descân-
         tecele blestemate, în care este din nou chemat ajutorul diavolilor
         în ambianţe sinistre, precum camere complet întunecate sau crip-
         te  de  morminte.  Odată  chemate  căpeteniile  diavolilor,  legiunile
         negre sunt trimise să facă rău pe toata faţa pământului…
                                          ***
            Faptul,  făcutul,  datul,  adusul,  pusul sau  făcătura  este  probabil
         cea  mai  cumplită  vrajă  trimisă  împotriva  duşmanilor,  deoarece,
         din  aşa-zisa  făcătură  se  moare  în  majoritatea  cazurilor.  Vraja  de
         fapt este de mai multe feluri, unii autori convenind că este de 12
         feluri, dar în descântece se desface şi pentru faptul de 99 de feluri.
         Faptul vine omului de la duşmanii săi care apelează în acest scop
         la un vrăjitor. Făcătura înseamnă a îmbolnăvi pe cineva punându-l
         în contact cu obiecte fermecate. În anul 1867, la Sibiu, a fost publi-
         cată o broşură, astăzi dispărută, care enumera instrumentarul folo-
         sit în vraja de fapt. Conform listei, faptul poate fi făcut cu: creieri de
         coţofană  şi  de  broască,  funie  de  spânzurat,  creierul  unei  femei
         moarte, piele de şarpe, sânge şi intestine de arici, pui de rându-
         nică, liliac, grăsime de vacă, ţărâna din copita calului, vine şi bere-
         gată de lup, pământ de pe morminte, praf de la balamaua uşii, păr
         de mort, excremente de pisică, praf din scurmătura de găină, cioc
         de cioară, broască vie cusută la gură, mătrăgună, picioare de iepu-
         re, o săgeată, fier de plug părăsit, cuţit găsit pe drum, bani bleste-
         maţi şi, cel mai de puternic ingredient, o mână de om mort purtată
         permanent de vrăjitor asupra sa…
            Cei ce se îndeletnicesc cu vorba înspre Necurat nu caută mon-
         denităţile, nici frivolitatea. Ceea ce fac ei ca muncă pe Pământ este
         aceea  de  a  aduce  cât  mai  multe  suflete  stăpânului  lor  întune-
         cat…Ţăranul  roman  i-a  evitat  întotdeauna,  dupa  cum  certifica
         marele folclorist Simion Florea Marian în lucrarea sa Vrăji, Far-
         mece şi Desfaceri, apărută în anul 1893: Vrăjitorii şi vrăjitoarele sunt
         priviţi în genere de popor ca nişte oameni fără de lege, lepădaţi de Dum-
         nezeu, care au de-a face mai mult cu spiritele necurate, pentru că ei , în
         vrăjile ce le rostesc, în loc să se adreseze la Dumnezeu, fiinţa supremă şi
         atotputernică, ca Acesta să le vina în ajutor spre atingerea scopului ce-l
         urmăresc, îşi iau de cele mai multe ori refugiul la spiritele cele necu-
         rate… ca acestea să le de ajutorul trebuincios şi să le îndeplinească do-
         rinţa.
                                          ***
            În pragul mileniului III, psihologia şi medicina neconvenţională
         s-au văzut puse în faţa unei situaţii de neconceput pentru nişte şti-
         inţe aşa zis serioase, aceea de a descoperi cu groază şi a accepta că
         152
   149   150   151   152   153   154   155   156   157   158   159