Page 128 - Sunt om, vreau să fiu liber...
P. 128
Daniel-Dumitru Darie
uitat-o, e deja cu altele. De ce? Pentru că ea satisfăcea doar sexul.
Ea nu a reuşit să hrănească în el ceva sublim, o altă natură plină de
nobleţe care nu uită niciodată binele pe care i l-a făcut şi rămâne
veşnic recunoscătoare. Şi astfel biata femeie se plânge: i-am dat to-
tul, şi uitaţi-vă acum cum mă tratează! Ei da, pentru că ea a hrănit
o natură care e tot timpul ingrată. Şi invers lucrurile se petrec a-
semănător.
* * *
Când doi, în numele Meu se vor aduna, iată Omul!
În toate tradiţiile populare, în poveşti, mitologii, se găseşte ima-
ginea şarpelui sau a balaurului (dragonului), a cărui simbolistică
este aproape identică de la o cultură la alta. Nenumărate poveşti
vorbesc de un balaur care a prins o prinţesă frumoasă şi pură, pe
care o ţinea prizonieră într-un castel. Săraca prinţesă suferea aştep-
tând un salvator. Dar, unii după alţii, cavalerii care se prezentau
pentru a o elibera au fost devoraţi de balaur, care punea mâna pe
bogăţiile lor şi le îngrămădea în subteranele castelului. În fine,
soseşte un cavaler într-o zi, un prinţ mai nobil, mai frumos şi mai
pur decât alţii, căruia un magician i-a revelat secretul pentru a-l în-
vinge pe balaur: care e slăbiciunea sa, în ce moment şi de ce ma-
nieră poate fi legat fedeleş... Şi acel prinţ privilegiat, bine înarmat şi
instruit a obţine victoria: a reuşit să elibereze prinţesa! Toate co-
morile care erau acolo, îngrămădite de secole în castel au revenit
cavalerului, victorios in luptă graţie cunoştinţelor şi purităţii sale.
Apoi, amândoi, urcaţi pe balaur, şi-au luat zborul în spaţiu, străbă-
tând lumea.
Aceste poveşti pe care le credem, în general, destinate copiilor
sunt în realitate poveşti iniţiatice, dar pentru a putea fi interpretate
trebuie cunoscute simbolurilor. Balaurul nu este alt-ceva decât
forţa sexuală. Castelul este corpul omenesc. În castel suspină
prinţesa, adică sufletul, pe care forţa sexuală, rău stăpânită, îl ţine
prizonier iar cavalerul e Eul, spiritul omului. Armele de care se ser-
veşte pentru a-l învinge pe balaur reprezintă mijloacele de care
dispune spiritul: voinţa, ştiinţa de a stăpâni această forţă şi de a o
utiliza. Deci, odată stăpânit, balaurul devine servitorul omului, îi
serveşte ca mijloc pentru a călători în spaţiu, pentru că balaurul
are aripi. Deşi e repre-zentat cu o coadă de şarpe - simbolul for-
ţelor subterane - el posedă de asemenea şi aripi. E clar, e simplu...
e limbajul etern al simbolurilor.
A învăţa să faci dragoste în sfinţenia inimii este esenţa Dragostei
Vindecătoare. Fără dragoste sinceră unul faţă de celălat, adică fără
compasiune caldă, inimoasă, nu fiţe, sexul nu este decat un simplu
act fizic. Iată ce spune maestrul Mantak Chia cu privire la nece-
sitatea unei iubiri sincere:
126

