Page 65 - Sunt om, vreau să fiu liber...
P. 65

Sunt om, vreau să fiu liber...

              Frica este o realitate ce nu există şi pe care omul şi-o formează
           ca mod de a se scuza în sinea sa pentru ceea ce face şi pentru ceea
           ce trăieşte. O construieşte uzând de energia cu o putere mare de
           aderenţă, energia negativă.
                                            ***
              Orice formă ar fi avut acel şoc revigorator, ca şi socurile defi-
           brilatorului, trebuia să aibă şi rolul de a arunca în afară energiile
           grele, adunate ca urmare a legăturilor fizice. Trebuia ruptă platoşa
           energetică,  trebuia  spart  câmpul  dinspre  înăuntru  spre  în  afară.
           Această  rupere,  se  face  totdeauna  la  nivelul  la  care  energiile  se
           transformă, sau pe unul dintre organele ce au reflectare în subtil.
           Sau, dacă e cazul, toate la un loc.
              Deşi  apar  ruperi  de  câmp  şi  în  zona  dintre  Chakra  Plexului
           Solar şi Anahata (a treia, respectiv a patra chakră), atunci când răul
           nu  trebuie  să  urce  la  nivelul  superior,  energia  Kundalini  erupe
           deasupra chakrei a patra. Intern erupe prin cancerul de sân. Acea
           erupţie arată că sufletul trebuie salvat prin moarte. Erupţia la nivel
           extern, epidermică arată că sufletul are nevoie de a fi salvat şi omul
           de a-şi continua existenţa. Tocmai acest lucru s-a întâmâmplat şi
           suferinţa extremă a aruncat în afară o tot atâta de mare energie
           negativă. Purificarea totdeauna se face prin suferinţă, căci omul,
           agonisitor  cum  este,  chiar  şi  ceea  ce  este  rău  vrea  să  păstreze
           pentru el. Dar omul nu i se poate opune lui Dumnezeu. După acea
           răbdare şi durere dusă la extrem, trupul fizic a fost în mare parte
           curăţat. Şi era pregătit pentru ceea ce trebuia să urmeze.
              Dar un corp curat nu poate fi în întregime divin de nu-şi curăţă
           şi nivelul mental, al gândurilor. Aici intervine liberul arbitru, drep-
           tul divin dat omului. Dumnezeu nu intervine asupra acestui drept,
           căci prin el omul îşi alege cum să-şi aştearnă pentru a dormi. Dar
           Dumnezeu şi Ierarhia Cerului dă semne.
                                            ***
              Când  eram  la  începutul  adolescenţei aveam  multe  probleme
           cu infecţii la ochi. Medical, deşi s-a plecat de la o igienă precară,
           nefiind reală, nu s-a putut face nimic. Citeam mult, în condiţii de i-
           luminare improprii. După doi ani am ajuns, trimis de un profesor
           ce acum îl pot numi înger păzitor, la oftamolog. Aveam nevoie de
           ochelari,  lucru  pe  care  eu  nu-l  luasem  în  calcul,  şi  nici  bunica
           mea, cea care m-a crescut. Dumnezeu îi arătase ei semnul prin su-
           ferinţa mea, dar ea nu fusese capabilă să deschidă ochii şi să vadă
           adevărul, să vadă că necesitatea mea de a citi nu era un moft, era
           ceea ce-mi dăduse El şi nu ar fi trebuit să mă obstrucţioneze în ce-
           ea ce aveam de făcut, căci condiţiile improprii de iluminat erau e-
           fectul acelei obstrucţionări iar eu citeam pe ascuns. A trebuit ci-
           neva, străin mie, să-mi deschidă şi să-i deschidă ochii.
                                            ***
                                                                            63
   60   61   62   63   64   65   66   67   68   69   70