Page 18 - Sunt om, vreau să fiu liber...
P. 18
Daniel-Dumitru Darie
nici un rost să stau alături de ea; cel mai bine este să îmi caut pe
altcineva, care este aşa cum doresc eu să fie.
Noi nu avem dreptul să încercăm să schimbăm pe nimeni,
la fel cum nimeni nu are dreptul să încerce să ne schimbe pe
noi. Dacă ne vom schimba vreodată, o vom face pentru că aşa
vom dori noi, pentru că ne propunem să renunţăm la sufe-
rinţă.
Cei mai mulţi oameni îşi trăiesc întreaga viaţă pe calea fricii. Ei
stabilesc relaţii, dar numai pentru că aşa cred ei că trebuie. Atunci
când intră într-o relaţie, ei au un milion de aşteptări, deopotrivă
din partea partenerului/partenerei de cuplu şi din partea lor.
Toate dramele şi toate suferinţele relaţionale se nasc din cauza
faptului că oamenii folosesc canalele de comunicaţie care existau
deja înainte ca ei să se nască. Ei se judecă şi se victimizează reci-
proc, se bârfesc unii pe alţii, cu prietenii sau cu alte persoane. Ei îşi
învrăjbesc propriile rude şi chiar se bucură de acest lucru. Acumu-
lează astfel “otravă emoţională”, pe care o transmit apoi copiilor
lor. "Uite ce mi-a mai făcut taică-tău. Să nu te porţi niciodată ca el.
Toţi bărbaţii sunt aşa, toate femeile sunt pe dincolo". Asta este
educaţia pe care o dăm oamenilor pe care ar trebui să-i iubim cel
mai mult, propriilor noştri copii, prietenilor noştri, partenerilor
noştri de viaţă.
Pe calea fricii există atât de multe condiţii, atâtea aşteptări şi a-
tâtea obligaţii încât noi ajungem să creăm o sumedenie de reguli
numai pentru a ne proteja împotriva durerii emoţionale. Adevărul
este că nu ar trebui să existe nici un fel de reguli. Aceste reguli a-
fectează calitatea canalelor de comunicaţie dintre noi, căci ci-
ne se teme, minte. Dacă te aştepţi ca eu să mă port într-un anume
fel, eu mă voi simţi obligat să mă port în acest fel, dar eu nu sunt
aşa. Dacă mă port aşa cum sunt eu, tu te vei simţi rănit, te vei în-
furia pe mine. De aceea, prefer să te mint, căci mă tem de judecata
ta. Mă tem că vei da vina pe mine, că o să mă condamni, că o să mă
pedepseşti. Şi de fiecare dată când îţi vei reaminti, mă vei pedepsi
din nou şi din nou, pentru aceeaşi greşeală comisă cândva.
Adevărul este că noi nu ştim ce este iubirea. Relaţiile dintre noi au
la bază egoismul, nu iubirea. Singurul lucru de care avem ne-voie
sunt acele doze mici care ne fac să ne simţim bine. Lipsa res-
pectului conduce la războiul controlului, căci fiecare partener se
simte responsabil pentru celălalt. Asta se întâmplă atunci când
mergem pe calea fricii. Lipsa respectului ne face să ne comportăm
ca şi cum celălalt nu ar fi suficient de bun sau de deştept ca să-şi
dea seama singur ce este bine şi ce este rău pentru el.
16

