Page 154 - Sunt om, vreau să fiu liber...
P. 154
Daniel-Dumitru Darie
De la Sfântul Nicodim Aghioritul ne vine învăţătura care ne a-
rată că vrăjitoria se împarte în mai multe părţi precum vrăjitoria
propriu-zisă, prin care se înţelege invocarea diavolilor pentru a
descoperi oamenilor comori şi puteri ascunse, urmează descân-
tecele blestemate, în care este din nou chemat ajutorul diavolilor
în ambianţe sinistre, precum camere complet întunecate sau crip-
te de morminte. Odată chemate căpeteniile diavolilor, legiunile
negre sunt trimise să facă rău pe toata faţa pământului…
***
Faptul, făcutul, datul, adusul, pusul sau făcătura este probabil
cea mai cumplită vrajă trimisă împotriva duşmanilor, deoarece,
din aşa-zisa făcătură se moare în majoritatea cazurilor. Vraja de
fapt este de mai multe feluri, unii autori convenind că este de 12
feluri, dar în descântece se desface şi pentru faptul de 99 de feluri.
Faptul vine omului de la duşmanii săi care apelează în acest scop
la un vrăjitor. Făcătura înseamnă a îmbolnăvi pe cineva punându-l
în contact cu obiecte fermecate. În anul 1867, la Sibiu, a fost publi-
cată o broşură, astăzi dispărută, care enumera instrumentarul folo-
sit în vraja de fapt. Conform listei, faptul poate fi făcut cu: creieri de
coţofană şi de broască, funie de spânzurat, creierul unei femei
moarte, piele de şarpe, sânge şi intestine de arici, pui de rându-
nică, liliac, grăsime de vacă, ţărâna din copita calului, vine şi bere-
gată de lup, pământ de pe morminte, praf de la balamaua uşii, păr
de mort, excremente de pisică, praf din scurmătura de găină, cioc
de cioară, broască vie cusută la gură, mătrăgună, picioare de iepu-
re, o săgeată, fier de plug părăsit, cuţit găsit pe drum, bani bleste-
maţi şi, cel mai de puternic ingredient, o mână de om mort purtată
permanent de vrăjitor asupra sa…
Cei ce se îndeletnicesc cu vorba înspre Necurat nu caută mon-
denităţile, nici frivolitatea. Ceea ce fac ei ca muncă pe Pământ este
aceea de a aduce cât mai multe suflete stăpânului lor întune-
cat…Ţăranul roman i-a evitat întotdeauna, dupa cum certifica
marele folclorist Simion Florea Marian în lucrarea sa Vrăji, Far-
mece şi Desfaceri, apărută în anul 1893: Vrăjitorii şi vrăjitoarele sunt
priviţi în genere de popor ca nişte oameni fără de lege, lepădaţi de Dum-
nezeu, care au de-a face mai mult cu spiritele necurate, pentru că ei , în
vrăjile ce le rostesc, în loc să se adreseze la Dumnezeu, fiinţa supremă şi
atotputernică, ca Acesta să le vina în ajutor spre atingerea scopului ce-l
urmăresc, îşi iau de cele mai multe ori refugiul la spiritele cele necu-
rate… ca acestea să le de ajutorul trebuincios şi să le îndeplinească do-
rinţa.
***
În pragul mileniului III, psihologia şi medicina neconvenţională
s-au văzut puse în faţa unei situaţii de neconceput pentru nişte şti-
inţe aşa zis serioase, aceea de a descoperi cu groază şi a accepta că
152

