Page 38 - Sunt om, vreau să fiu liber...
P. 38
Daniel-Dumitru Darie
ce aveau valoare. Şi am spus doar în primă instanţă deoarece, în
timp însă, calea folosită a indus efecte şi forme de manifestare
caracteristice.
Ca o recapitulare a ceea ce “câştigase” victima din nenorocul
întâlnirii unui atacator zelos şi conştient că ceea ce face este doar
pentru sa-tisfacerea interesului, dorinţei şi egou-lui propriu: în-
locuirea unei părţi din suflet (ceea ce este traductibil în “agoni-
sirea”, “procopsirea” cu o entitate ce avea o parte din control a-
supra sa pentru totdeauna; un totdeauna cu şansa de a fi pentru
toată viaţa, dacă cineva nu ia in serios problema, văzând existenţa
sa, evidentă doar în anumite momente comportamentale ale po-
sesorului, altcineva în afara posesorului care nu avea credibilitate
în faţa ignoranţilor), drumuri legate, minte legată, corzi, energie
negativă trimisă, informaţii şi gânduri ce modificau imaginea reali-
tăţii şi, pentru viitorul mai puţin sau mai mult îndepărtat, lipsa spo-
rului, instabilitatea emoţională dar mai ales sentimentală, sterilita-
tea, lipsa realizării profesionale şi materiale, la care se adaugă înge-
rul păzitor furat.
Mult, chiar foarte mult, pentru un om tânăr, mult ce ar fi fost în
stare să doboare chiar un om cu un munte de putere în spate.
Ajutorul divin, nevăzut, a fost cel care a ajutat victima să rămână în
parametrii necesari continuării drumului prin viaţă.
Nu pot trece peste acest punct, ajutorul divin, fără a spune – cu
necesara atenţie – că ajutorul divin are o consistenţă mai mare sau
mai mică, dictată în primul rând de misiunea personală – destin, în
altă formă de exprimare – dar şi de faptele conştiente – cât mai e-
xistă această conştienţă – făcute fără influneţe externe. Un ajutor
divin mare, ca în acest caz, relevă importanţa spiritului adus în
postura de vânat, de victimă – importanţă dor de divinitate ştiută –
dar şi importanţa ajungerii, întoarcerii la drumul asumat, a împli-
nirii şi îndeplinirii tuturor celor “scrise” înainte de oricâte ar spune
cei care vor să ia viaţa ca o glumă sau ca un efect ar legilor hazar-
dului, tipicul ignoranţilor, există azi suficient de mulţi iniţiaţi – de
la preoţi la masoni şi şamani – care aduc adevărul pe tapet, prin
lupta pentru controlul asupra lumii şi oamenilor (şi fac aici referire
la masoni) sau pentru luminarea şi recuperarea oamenilor (şama-
nii) ori predicarea cuvântului lui Dumnezeu (preoţii, adevăraţii
preoţi).
aparent îndreptăţite ale persoanelor care vor să ajute victima, de absurditatea
realităţii, repet, şi ea în afara firescului uman şi divin, deschizând poarta către
victimă pentru cei care devin la rândul lor agresori, chiar dacă, aparent sun
mânaţi de cele mai bune intenţii... Au vorbit înaintea mea mulţi, (de exemplu
Constantin Gheorghiţă) dar şi câţiva preoţi, preoţi întru totul dedicaţi adevărului.
36

