Page 53 - Sunt om, vreau să fiu liber...
P. 53

Sunt om, vreau să fiu liber...

              Ingerii răi, sau demonii, sunt fiinţe personale şi reale, ca şi în-
           gerii buni. La început mulţi au fost îngeri buni, dar folosindu-se rău
           de  libertatea  lor,  şi  răzvrătindu-se  împotriva  lui  Dumnezeu,  din
           mândrie, au fost izgoniţi din cer.
              Numărul lor este foarte mare. Unii dintre demoni sunt în iad,
           alţii pe pământ, unde ispitesc pe oameni, şi alţii sunt în văzduh.
              Despre  aceştia,  Sf.  Antonie  cel  Mare,  care  avea  capacitatea
           duhovnicească de ai vedea, spune că "roiesc în jurul nostru ca pă-
           sările prin aer".
              Nici  lumea  demonică  nu  este  o  lume  haotică,  ci  foarte  bine
           organizată, dar numai în scopuri rele, căci demonii nu mai sunt
           capabili de lucruri bune.
              Căderea lor a fost înainte de facerea omului, deoarece Adam a
           căzut din ascultare prin ispitirea lui Satan. Iisus le zicea fariseilor:
           “Voi sunteţi fii ai diavolului, acela de la început a fost ucigător de oa-
           meni şi în adevăr n-a stat".
              Ei au şi acum firea îngerească, dar sunt lipsiţi de har. Demonii
           "cred în Dumnezeu şi se cutremură" (Iacov 2,19) , dar nu îl mai pot
           iubi. Ei au mare înrudire cu nălucirea sau imaginaţia păcătoasă, cu
           pofta iraţională şi cu mânia dobitocească, cu mândria şi lauda de
           sine.
              Cu aceastea ispitesc apoi şi ei pe oameni. Sfântul Petru arată că
           "diavolul umblă ca un leu răcnind, căutând pe cine să înghită". Sfântul
           Teofan Zăvorâtul spune: "Una din viclenele curse ale vrăjmaşului este
           să se ascundă pe sine, adică să-l încredinţeze pe păcătos că el nu există,
           în urma cărui fapt el face ce vrea în sufletul păcătos".
              Demonul nu e, deci, cum au afirmat unii, o iluzie a timpurilor
           vechi şi întunecate, sau o reprezentare sau o personificare sensibilă
           a  răului  care  izvorăşte din  om,  ci  are  o  existenţă  reală  şi  incon-
           testabilă.
              Fiind fiinţe spirituale şi raţionale, demonii posedă o incredibilă
           putere de amăgire, influenţând, mai ales, imaginaţia şi gândurile
           omului. Genialul scriitor-psiholog Dostoievski, descriind în roma-
           nul  Fraţii  Karamazov,  coşmarul  lui  Igor  după  uciderea  de  către
           Smerdeakov a tatălui său Fiodor, vorbeşte de apariţia unui "musa-
           fir nedorit" ce i-a intensificat mustrările de conştiinţă până la ne-
           bunie. "Musafirul nedorit", care este zugrăvit ca o fiinţă reală, inde-
           pendentă de persoana lui Ivan, îi spune la un moment dat, direct,
           acestuia: Deşi sunt halucinaţia ta, dar, ca într-un coşmar, eu îţi spun
           lucruri originale, care nu ţi-au venit până acum în minte, aşa încât ele
           nu mai repetă deloc gândurile tale.
              Demonii au un mare volum de cunoştinte din toate domeniile,
           deci şi cunoştinte religioase, cunosc şi pot vorbi în toate dialectele
           pământului şi pot reproduce cu lux de amănunte toate momentele
           din viaţa noastră, a strămoşilor noştri, precum şi din istoria lumii.
                                                                            51
   48   49   50   51   52   53   54   55   56   57   58