Page 45 - Sunt om, vreau să fiu liber...
P. 45

Sunt om, vreau să fiu liber...

           care le-aş numi evoluate spiritual pe acest plan, ca o modalitate de
           terapie şi înălţare spirituală. În plus, în timpul actului sexual se pro-
           duce o armonizare între parteneri care face ca ambii să crească
           sau să scadă vibraţional în funcţie de chakrele care se deschid a-
           tunci.
                                            ***
              Date fiind spuse şi aceste precizări importante, este necesar să
           revin la subiectul în sine. Precizările erau necesare pentru că, pe
           parcurs, o ideile de mai sus au importanta lor. Parametri optimi ai
           maşinăriei vieţii este obiectivul normal al fiecărui om. Aceşti para-
           metri sunt totdeauna personali şi sunt definiţi înainte de venirea
           pe Pământ a spiritului. În timpul vieţii, factorii care concură la rea-
           lizarea acestor parametri induc faptele. În mod natural, “cu gândul
           la Dumnezeu” cum se spune, omul ar merge ţintă către ceea ce
           este menit dă fie şi să facă. Impactul social, acest păienjeniş ce con-
           strânge personalitatea, manifestarea spiritului, în sensul minimali-
           zării şi egalizării conştiinţelor, încadrării în tiparele impuse de ea,
           strică şi uneori strică destul de mult Din fericire, divinitatea nu stă
           la negocieri cu societatea, care, la un moment dat, se află în opozi-
           ţie. Nu stă la negociere nici cu indivizii care îşi încearcă forţele în-
           tr-un mod, cred ei, neştiut, cu alţi semeni, încercând să le conducă
           drumul pe calea ce o vor ei. Mai mult atât, nici cu persoana în ca-
           uză nu stă să negociaze, atunci când i s-a aprobat un rol, special aş
           spune, în această viaţă, iar ea, tentată de viaţa de aici, influenţată
           sau forţată de cei de aici, acţionează împotriva a ceea ce şi-a ales,
           încearcă să rezilieze unilateral un contract care nu i-a fost impus, ci
           l-a cerut. Deşi aici, în acest articol discut în esenţă despre un caz
           (nu îmi este drag deloc, acum acest termen, dar nu am găsit altul
                                                                 2
           pe măsură), trebuie să fac remarca, pe care o fac şi alţii , că omul nu
           vrea să accepte, să înţeleagă faptul că a ales ceva ce trebuie să ducă
           la îndeplinire, că orice şi oricine i-ar forţa nota, i-ar impune altceva, el
           trebuie să meargă pe acel drum. Faptul contrar, manifestat chiar şi prin
           gând, îl va duce inevitabil la stări şi manifestări ce nu îi fac bine, nu îi
           fac viaţa uşoară. Totul îi va fi pe dos, totul va avea un mers anevoios,
           până când, renunţând la a se mai considera Dumnezeul său, sau a con-
           sidera pe alţii mai presus de Dumnezeu, în relaţia cu ei, de a se con-
           sidera stăpân absolut şi absolutist al vieţii sale, şi a reintra pe drumul pe
           care şi l-a făgăduit pentru viaţa pe Pământ.
              Mulţi pun şi îşi pun întrebarea: Îşi poate cunoaşte sau îşi cunoaşte
           omul destinul?
              Răspunsul n-ar putea fi complet de aş încerca să-l generalizez.
           Pentru spiritele obişnuite, care au vârstă astrală mică, răspunsul es-
           te: Nu, nu-l cunoaşte, greu este să-l cunoască, îl poate cunoaşte prin in-

              2  Drunvalo Melchizedek, Omraam Mickael Aivanhoff, Osho, Oliviu Matei
                                                                            43
   40   41   42   43   44   45   46   47   48   49   50