Page 36 - Sunt om, vreau să fiu liber...
P. 36

Daniel-Dumitru Darie

         Până la urmă, legătura nefirească este slăbită şi într-un timp ce, e
         adevărat, durează cam şapte ani, ea dispare.
            De obicei victima, pe căi directe sau ocolite, este “ajutată” să ru-
         pă această legătură mai devreme. Ultimul atac, furibund este legat
         de ceea ce îşi doreşte atacatorul, vânătorul, să fie parte din viaţa
         victimei:  urâţire,  lipsa  sporului,  instabilitate  emoţională  şi  senti-
         mentală, sterilitate, lipsa realizării profesionale şi materiale, acte de
         răzbunare ce evidenţiază clar faptul că relaţia a fost clădită nu pe
         fundamentul destinului sau a sorţii victimei, ci pe nenorocul de a
         întâlni un om cu o mare doză de ipocrizie şi răutate, un om mânat
         de un orgoliu şi un ego fără măsură, putând fi ca-talogat, din punct
         de vedere psihologic, în categoria paranoicilor. Pentru efectele pe
         plan  spiritual,  poate  fi  la  fel  de  bine  numit  un  inconştient,  căci
         faptele îl pot încadra în categoria celor care-şi condamnă urmaşii,
         pe şapte generaţii la o sumededie de suferinţe, bizare întâmplări,
         manifestări şi handicapuri ce îi pot scoate, din societate, toţi aceşti
         urmaşi fiind spirite cu mari încărcături şi datorii karmice. Cu ace-
         eaşi lipsă de teamă afirm, din motive ce nu vreau să le amintesc
         aici, fiind un caz particular, că neamul, la cel mult a treia gene-
         raţie, se va stinge.
            Ar trebui să spun că din fericire victima este ajutată, aşa cum a-
         minteam mai sus, să scape din chingile unei relaţii nedestinate, de
         cei din apropierea sa. Nu pot însă generaliza ideea “din fericire”
         pentru că, în cele mai multe cazuri ajutorul intră sub incidenţa i-
         deii “din păcate”...  Ajutorul nu este unul frontal, la vedere, pe lu-
         mină, spre a îndrepta paşii victimei pe calea regăsirii de sine. Din
         punct de vedere uman se pot accepta scuzele datorate compor-
         tamentului  şi  posibilelor  efecte  ale  acestuia  pe  termen  lung,  pe
         toată  viaţa  chiar,  dar  scuza  umană  nu  este  totdeauna  şi  iertare
         divină, căci, oricum, victima, pentru greşelile pe care putea să le
         evite, şi-a făcut singură nota de plată ce o are de plătit în această
         viaţă sau după această viaţă. Dar faptele datorate efectelor atacului
         nu pot fi puse în seama conştientului şi singurul mod de anihilare
         ce ar fi fost de folos tuturor ar fi fost iubirea, arma ce anihilează în
         stil “minune” toate relele cauzate. Din păcate omul suferă de boala
         nerăbdării, de presiunea timpului şi caută soluţii rapide şi vizibile,
         indiferent de metoda de abordare a acestei găsiri de soluţii. Dar
         cum,  este  ştiut,  binele  nu  apare  instantaneu,  doar  răul  putând
         astfel să apară, ajutorul este dat tocmai pe această cale. „Cui pe cui
         se scoate” este într-adevăr o realitate a lumii materiale, dar în plan
         spiritual, astral, regula aceasta nu este deloc una de aur.






         34
   31   32   33   34   35   36   37   38   39   40   41