Page 11 - Circumstante cu nuante
P. 11
Daniel-Dumitru Darie
Şi-a fost ceva ce m-a determinat,
Să fug de presupuneri fără frică,
Lăsând orgoliul trist, sau enervat,
Că-şi are elocvenţa mult prea mică.
La porţi închise, noaptea, am bătut,
Fără să cred că nu se pot deschide,
Chiar dacă sunt un ins necunoscut
Celor ce cred în neamuri sau partide.
Când limita părea a fi un prag,
Păzit de îndoieli cu străşnicie,
N-aveam nici un motiv să mă retrag,
Să-l trec, simţeam, că-l am ca datorie.
Nici azi nu vreau să am un alt reper
Văzut ca limitare omenească,
Cât pot să văd că stelele pe cer
N-au limitări mereu să strălucească.
15.06.21
18
