Page 21 - Dat din dar

Dat din dar

Ecou de ritm
Oricând, ani, nopţi, zile...
Claudiei

N-am cum, nu pot, privirea să-mi ascund
Când ţi se face trupului oglindă
Şi între coapse iarăşi îţi pătrund,
În focul ce chiar vreau să mă cuprindă.

În mâini prind sânii ce ţi-s tari, rotunzi
Şi plini de taine, vise şi dorinţă...
Voind să ştiu ce-n profunzimi ascunzi,
Uit de idei şi cred în biruinţă.

Pântecu-ţi e, jertfindu-se, altar,
În care îngeri vin să ţi se-nchine
Şi-n care eu, ca veşnic semnatar
Simt că întreaga lume-mi aparţine.

Privirii-mi laşi, când ochii ţi-i închizi
Chipul senin şi sânii ce iau formă
Când îndrăzneţi, ori, într-un fel timizi
Noaptea în zi, în minte, mi-o transformă.
27