Page 56 - Pas cu pas

Daniel-Dumitru Darie

Cerşesc cu mîna ruptă
şi vocea mea se strînge,
Şi răni îmi dau speranţa
că simt ce mă înfrînge,
Iar mîna mea vrea sînge
şi sîngele iubire
Ca să-nfăşor cu stele
a sceptrelor unire.

Prin adormirea serii
aştept, din cer, povaţa
Şi mă tot chem în taină
rănindu-mă cu viaţa,
Am nemurirea-n moarte
şi moartea-mi stă pe buze
Şi răzvrătirea nopţii
prin mine-şi cere scuze.

Am noapţile mai scurte
şi nopţi de nedormire,
Dar îmi păstrez speranţa
în clipa de trăire,
Şi fără gînd, o şoaptă,
o viaţă-mi răzvrăteşte
Într-un final tot fapta
e cea care-o-ntregeşte.
02.12.83

54