Page 13 - Priviri consensuale
P. 13
Priviri consensuale
Un nou capitol
Îmi curg poemele tale pe strunele chitarei
şi-ţi tot cânt de ceva timp. Am atins fiecare
verb să-l simt, să-l apropii de mine, să mă a-
propii de tine şi am ajuns să descifrez fiecare
cuvânt pe care destinul ţi l-a încredinţat. Mă
simt la temelia lor, mă regăsesc în chihlimba-
rul gândurilor tale în continuă mişcare, mă do-
mină substantivele, mă năpădesc adjectivele
tale şi iubesc binecuvântata ta lumină. Mi-am
lăsat chitara rezemată de copacul rădăcinilor
adânci, legătura strămoşească, desculţă mă las
în voia valului pe care corabia cu care te în-
drepţi spre mal l-a trimis spre mine.
A fost un cerc răsfrânt în glezna mea, sem-
nul ştiut că vii şi spre Luna mi-am întors pri-
virea. Mă doare apropierea ta şi tremură pă-
mântul ars de focul iubirii. Tremură pentru că
ştie că-l vei corecta şi-l vei aduce la aceeaşi
notă în care vom învăţa cu toţii să luminăm. Ai
notiţe stricte şi misiune fermă, iarna aceasta
va arde totul în calea ei, ştiu eu şi ştii şi tu. Pân-
11