Page 7 - Corolarele întâmplării
P. 7
Trăitori prin întâmplări
Dacă, în vreun anumit fel, cineva, ar fi atât
de norocos încât să arate că întâmplarea nu e-
xistă, ea este doar un mod neputincios al omu-
lui de a accepta ceea ce nu poate stăpâmi, m-aş
încumeta să îi dau dreptate. Şi aş face-o fără
nici o reţinere, pentru că acela care va avea pu-
terea de a aduce toate argunetele care să sus-
ţină ideea, desfiinţând-o pe cea care o acceptăm
în acest moment, este cu adevărat acela care
poate să stăpâneacă totul, toate informaţiile
trecutului, prezentului şi viitorului, fie el doar a-
propiat, adică acela care poate să fie peste tot,
oricând, oriunde... adică totul să-i fie ştiut. Am
să o fac, pentru că acum afirm şi susţin că sunt
un închinător al Aceluia care poate să fie peste
tot, oricând, să le ştie pe toate. Afirm astfel e-
xistenţa posibilului, şi o spun, nu prin vorbele
mele ci prin ale aceluia care, realist fiind, a con-
