Page 14 - Dar din dar
P. 14
Daniel-Dumitru Darie
voi trăi şi eu; poporul tău va fi poporul meu şi
Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu;" (Cartea
Rut 1), aşa, cu nevinovăţie, mai mult sau mai
puţin implicându-l pe Dumnezeu, se spune, se
vrea...
Mărturisesc, şi prin această carte las mărtu-
rie, spre pierderea oricărei căi de tăgadă, despre
înţelesurile şi faptele vieţii. Las aşa să fie mărtu-
risite clipe, trăiri, simţiri, împliniri ale dorinţelor
prin fapte. Las mărturie despre darurile primite,
ele însele fiind dar divin. Şi mărturisirii iubirii, în
fel omenesc, lumesc, îi las cale deschisă. Că sunt
doar amintiri, ori încă realităţi, ele sunt adevă-
ruri care sunt urme, ce nu mai pot fi efemere.
Nici o ştiinţă, nici o învăţătură venind din vechi-
me, nici un gând năzărit, nu le poate pierde.
Sunt înscrise, inscriptate, cu puterea focului vie-
ţii, aprins de trăiri, în eternitate, în nemurire.
Nici o clipă a trăirilor nu are măsura prin timp.
Mai degrabă timpul este cel ce se lasă pus în ca-
lendare de ele.
Nu pot nega, cum nimeni nu a negat, de nu
s-a lăsat dus de efemere conjuncturi şi interese.
Princ coincidenţă, acea întâmplare prin care
Dumnezeu preferă să rămână anonim, am de-
venit semn şi însemn. Căci asta este dintotde-
12