Page 9 - Dar din dar

Dar din dar

ca şi principiu guvernant. Şi, mai apoi, ne-am o-
bligat, permanent, să răstălmăcim simţirile după
bunul plac a ceea ce, zicem noi, s-a dovedit a fi,
cândva, cale. Şi, mereu, mereu, i-am dat putere.
Niciodată însă, fie că a fost bine, fie că a fost rău,
noi, cunoscători buni ai binelui şi răului, acolo ne-
am păstrat, în totala noastră înţelepciune, aş-
teptând ca toate să se fixeze pe acel calapod.
Calapodul, modelul, era totul, forma, nici nu a-
vea cum să conteze altceva, altceva de genul
mărime ori înălţime... Pe calapod toate trebuiau
să se încadreze, din calapod trebuia să se nască
stindardul împlinirii şi menirii noastre...
Iar când e vorba de judecată, cine va fi găsit
printre cei mai mari judecători? Cine vor fi găsiţi
ca mari vorbitori despre iubire, despre fapte întru
arătarea iubirii, constructori de modele care să îi
arate pe cei judecaţi drept neiubitori şi potrivnici
iubirii? Nu vor fi, oare, găsiţi tocmai cei care nu
au făptuit nimic din iubire, cei pentru care inte-
resul a fost înainte de toate, cei care au pus preţ
iubirii lor, nicicum valoare? Nu vor fi găsiţi, oare,
cei neiubitori, cei potrivnici iubirii, cei pentru care
o greşeală a lor este o simplă greşeală, pe când
greşeala altora este totdeauna faptă făcută cu
gândire şi, astfel, trebuie certaţi şi pedepsiţi? Nu

7