Page 11 - Dincolo de praguri
P. 11

Dincolo de praguri

           lă  sau  multidimensională,  va  deveni  o  nălucă,
           asemenea etrnităţii zborului pufului de păpădie,
           toate punctele luminoase sau neluminoase, din
           universul care va fi ştiut, se vor aduna în cuiba-
           rul unei singure făcări, care se va consuma fără
           simţire şi se va stinge. Şi, tocmai de atunci în-
           colo, spaţiul nedefinit sau încercat de prea mul-
           te definiţii contradictorii, va deveni plin de sin-
           gurătate, când nici măcar ideea de moleculă nu
           va  mai  exista.  Şi,  aşa  va  fi,  şi  va  tot  fi,  până
           când,  din  atâta  plinătate  de  singurătate,  din
           plictis,  de  dragul  unor  amintiri,  pornind  de  la
           generalităţile  unui  ancestral  perpetuu,  spaţia-
           lităţile vor recrea un punct zero, cel din care vor
           exploda noile dinensionalităţi definitorii ale unui
           vers ce poate fi oricum, inclusiv asemenea până
           la identitate cu Universul nostru, Universul di-
           mensiunilor noastre, în care timpul domneşte cu
           absolutismul ce i-a fost, cu mărinimie, dat şi, cu
           mărinime, în tot felul, lăudat.
              Amintirile,  circumscrise  nimicului  care  s-a
           expandat pentru a fi realitatea de azi, păstrate
           în structura fină de după reversibilitatea expan-
           dării, vor fi cele care vor da nuanţe creaţiei de
           după actuala creaţie. Din amintirile sale, con-
           solidate  cu  nuanţele  experienţelor  acumulate,

                                                    9
   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16