Page 11 - Firesc, deloc probabil

Firesc, deloc probabil

vrem texte uşoare, care au o brumă, o poleială de
informaţie, şi dau totul “mură-n gură”, fugind de
orice este profund şi care ne fac să căutăm răs-
punsuri propriilor noastre întrebări. Pentru ma-
joritatea dintre noi este valabilă observaţia că ne
prostim şi ne lăsăm prostiţi pe zi ce trece, dar ne
culcăm pe urechea că “cine tace filozof ajunge”...
Şi aşa este... mulţi ajung iubitori de întuneric,
filozofi, greu fiindu-le să fie iubitori de înţelep-
ciune, filosofi... Filosofi ajung cei care depăşesc
“minimul necesar” de informaţie şi educaţie, cei
care, când pun lupa pe o anumită idee, au şi o-
glinda în care sunt văzute deosebirile şi ase-
mănările cu alte idei. Şi tocmai de acolo de unde
s-ar crede că, datorită multei informaţii, credinţa
lipseşte, fiind contrată de argumente raţionale,
acolo stă cuibărită, fiindcă argumentele o susţin
şi nu o contrazic, aşa cum cred cei care se înde-
letnicesc cu filozofia.
Ca să pot să văd lipsa mea de credinţă, cu for-
ma ei de lipsă de încredere în ceea ce spus în-
tâmplător, fără uz de raţiune, au trebuit să
existe realităţile. Întâmplarea, acea coincidenţă
prin care preferă să rămâne Dumnezeu anonim,
m-a obligat să aleg între excepţionalul meu raţi-
onament care dăduse deja rateu, lamentabil, sau

9