Page 8 - Firesc, deloc probabil

Daniel-Dumitru Darie

timp de când aşa a fost să fie, acum când nu mai
sunt uşor numărabile pe degetele mâînii, după ce
mi-am avut timp să văd şi eu că mi-am fost
(pre)vestitor şi nu m-am luat în seamă, în felul
meu spunându-mi, adeseori, cum de am lăsat
aşa ceva să fie auzit sau citit, ori că mă îmbăt cu
apă rece, sau că, fără motiv, dau apă la moară
îngrijorării...
Este firesc, şi înţelegem că este firesc, tot ceea
ce este în firea lucrurilor, ceea ce este normal şi
natural, tot ceea ce se întâmplă conform aştep-
tărilor... Acesta este firescul, aşa este definit şi
înţeles, în firea lucrurilor. Firescul îşi poate avea
asemănare cu mersul timpului, dinspre trecut
spre viitor, cu apele ce curg dinspre izvor spre
marea cea fără limite... Probabil este tot ceea ce
se poate să se întâmple, firescul are o certitudine
maximă în a deveni realitate, fiind opus probabi-
lului care stă să vadă cum se încheie jocul incer-
titudilor, vis-a-vis de certitudini, ca să poată fi
sau să nu poată fi, realitate. Firescul, aşa cum îl
văd eu, defineşte ceea ce devine clar şi nu mai
poate fi altfel, pentru că deja timpul l-a marcat
în calendarul faptelor, faţă de ceea ce este pro-
babilul, care stă şi aşteaptă deschiderea unei
porţi, nici măcar nu se învredniceşte a sări un

6