Page 15 - Mai departe, oricum
P. 15

Mai departe, oricum

           du-se,  dându-se  drept  obiect  de  folosință  celor
           care  doar  de  folosirea  lui,  asemenea  oricărui  o-
           biect, au nevoie. Chiar şi cei care vin de foarte de-
           parte – deşi rar se întâmplă – de nu îşi ţin tolba
           trecutului legată, întru totul ca cei care n-au în-
           văţat rostul memoriei, ajung.
              Vom avea viitor, dar viitorul nu este, în nici
           un fel rupt de trecut. Previzibil este viitorul, dacă
           trecutul nu este, din mândrie, aruncat la gunoi,
           însă cu totul imprevizibil este pentru cei care îşi
           neagă faptele, ba chiar ajung la negarea nume-
           lui, pentru cei ce se cred nou veniți în universul în
           care îl percep a fi de-o seamă cu ei, în universul
           pe care îl vor mărginit și fără perspective sau pla-
           nuri.
              Ca să nu mai fie multă bătaie de cap cu ale u-
           nora căutări despre mine, am ales să las, pentru
           un uşor înţeles, spus, aşa cum mi-a fost mie dat
           să spun, atunci când faptele erau fapte, ori mai
           târziu, când ele îşi căutau un loc înspre adormire,
           sau când mi se făceau oglindă, pentru a-mi avea
           înţelesuri,  câte  ceva,  relevant  mie,  din  viaţa
           mea. De-aceea am readus poezii ale trecutului
           şi pus alături de cele ale prezentui. Clipei de faţă
           nu-i  pot  cere  să  arate  elocvenţe,  clipa  de  faţă
           este un reper, faţă de ea, cei ce vor a înţelege, vor

                                                    13
   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20