Page 9 - Mai departe, oricum

Mai departe, oricum

Totul este legat de un firesc, un drum nevă-
zut, însă asemenea cu unul pe care îl mergem,
un drum ce are nume simplu, viaţa. Ştim de un-
de venim, ştim unde am ajuns, alţii, fără ca noi
să le spunem, nu au de unde să ştie de cât de de-
parte sau de aproape venim, cât de departe este
departele sau cât de aproape este aproapele...
Prin viaţă este la fel; este la fel... doar dacă vrem
să înţelegem. Numai noi ştim care au fost rea-
lităţile vieţii noastre, numai noi putem să între-
gim corolarul care ne defineşte în faţa oricui și,
mai înainte de toate, în fața noastră. Numai noi,
noi putem şti întregul, fiindcă oricare alţii nu pot
să vadă decât fapte şi urmări, zbaterile şi tot ce-
ea ce e în minte şi în suflet, sunt transparente
numai în măsura în care le putem asocia cuvinte
care să le cuprindă într-o măsură cât mai apro-
piată de ceea ce înseamnă totul. Ceea ce am fost
rămâne, oricum, o etichetă pe care o pun alţii, di-
namică şi mereu cu amprenta celorlalţi, fixată de
reperele ce și le au ceilalți. Cu adevărat numai
noi ştim şi ce am fost, şi cine suntem, şi de unde
am plecat, şi cum ne este mersul, şi încotro am
vrut să mergem, şi încotro, după atâta deja
mers, vrem să mergem, spre a ne găsi locul în ca-
re ne putem opri spre a face pasul definitiv.

7