Page 136 - Amintiri inspre viitor. Scrisori altfel
P. 136
Daniel-Dumitru Darie
S
Scrisoare la lumina
e
r
r
c
a
u
l
i
m
a
l
n
o
i
a
s
m
r
i
i
u
l lumânării ‹4›
4
n
ă
‹
â
›
m
ă
r
t
r
a
a
Doar câteva lumânări mai am pentru
i
e
u
i
p
n
m
t
v
â
i
a
c
v
,
a
e
v
e
l
cel câtva timp care în curând va veni, acel
n
c
c
c
d
r
u
e
e
i
m
a
c
â
p
î
n
t
a
l
r
n
e
i
i
ş
s
e
i
a
a
l
u
a
e
e
d
ă
g
l
g
e
c
e
v
l
m
r
t timp de veghe şi alegere al plecării sau în-
i
p
h
p
r
e
î
n
u
,
i
i
m
t
n
a
l
i
s
o
a
t toarcerii, al mersului continuu sau al o-
u
a
l
e
u
r
r
c
o
s
n
i
c
r
a
l
o
u
u
e
a
v
pririi în aşteptarea unei reveniri grabnice, asemenea venirii din
e
m
e
p
n
n
e
s
t
r
p
e
a
i
v
e
e
ş
d
i
a
i
g
r
e
i
n
i
n
i
r
b
e
n
r
n
i
,
r
c
î
e
i
a
n
r
u
i
i
t
a
e
r
i
a
ă
ă
a
n
r
i
c
,
r
ş
a
ă
l
u
â
e
a
t
d
u
o
vremea de azi, spre facerea celor nefăcute, şi altă rânduială a celor
l
i
e
t
c
l
c
u
p
a
t
r
.
d
e
n
n
u
i
ce, asemenea celor de-acum fiind, trebuie altfel făcute. Aprind una
A
ă
c
ă
u
m
ă
t
a
m
d
u
s
l
i
,
ă
l
t
p
a
u
i
e
î
ş
o
e
n
f
n
d
i
a
i
ţ
i
ca să pot să îţi scriu, ştiind că timpul acela nu va fi mai lung de cât
u
c
n
g
r
t
c
l
a
s
i
v
p
i
vor trebui să ardă şi să lumineze cele care vor rămâne, dar nici scurt
ă
m
n
,
â
e
u
n
r
e
c
e
ă
o
O
r
ă
m
m
v
e
n
â
.
ca să nu fie nevoie de toate cele ce vor rămâne. O aprind şi am să
s
v
e
a
p
r
a
o
ă
i
e
t
c
d
t
a
e
n
f
i
e
e
i
ş
e
o
i
n
l
d
m
u
t
u
s
r
l
a
i
ă
n
v
d
c
s
u
î
â
u
m
i
â
c
t
a
e
ă
i
i
c
r
l
ţ
t
ă
s
c
îţi scriu atât cât îmi va da ea destulă lumină să scriu, mă apuc să
s
e
a
,
ă
u
p
s
t
a
m
a
d
ă
i
e
c
p
d
u
l
r
ă
n
e
p
a
a
n
s
e
c
e
p
s
m
u
s
t
r
e
p
e
u
d
scriu pentru că am de spus pe cele care nu se pot acum spune, dar
a
e
,
c
m
a
u
o
s
,
c
sunt mărturie pentru acel început şi sfârşit de timp, care, în orice fel
e
a
l
p
r
m
c
î
i
t
r
f
n
i
ş
e
i
,
d
t
o
e
r
e
i
n
ţ
s
v
î
i
ar fi, o mare trecere peste la fel de marele prag al vieţii va însemna.
e
a
n
m
a
.
e
â
n
ă
m
,
i
a
u
c
m
d
r
ţ
Ca mărturie îţi va rămâne scrisul meu de acum, că ţi-am spus di-
a
s
c
u
c
s
e
e
i
u
l
ţ
ă
i
v
r
m
ă
nainte ceea ce va fi, ţi-am spus, fără să cunosc, ceea ce nu s-a cu-
s
a
s
n
c
e
ă
o
c
u
u
r
c
ă
n
c
s
e
e
,
ă
d
e
ă
m
o
noscut dar s-a lăsat, prin cele ce s-au schimbat fără motiv de schim-
t
s
v
c
h
i
m
r
i
r
bare, deşi schimbarea mulţi nu-i voiau, ţi-am spus de umbrele care
u
e
c
m
b
e
d
r
a
e
a
e
p
s
m
l
s
u
ţ
i
c
e
r
se învârt în juru-ţi ca titirezii, nevoindu-ţi oprirea care i-ar goni în
o
a
e
r
a
p
i
i
r
a
c
ă
c
e
m
v
u
ş
.
s
r
e
i
i
c
u
i
Ş
u
ă
ă
r
i
lumea lor rece, întunecată şi necunoscută. Şi mărturie va fi că n-am
f
n
n
o
t
t
n
ă
u
t
î
g
i
ş
â
ă
,
d
i
l
n
r
î
n
a
n
f
s
c
t
r
,
ă
s
o
s
m
f
u
a
i
i
i
f
e
e
s
o
t
s
a
cerut nimic, că scrise au fost toate să fie, să fim alături, în gând şi în
ă
e
ă
t
m
u
i
l
i
u
i
u
r
i
e
d
c
l
ş
e
d
a
î
m
a
i
e
e
u
p
r
a
p
f
fapte şi împreună să purcedem la drumul nemuririi şi al îndum-
m
m
ş
t
e
n
ă
n
s
p
î
r
r
d
n
u
l
u
r
m
ă
n e z e i r i i t a l e . I a r a c e l t i m p , c e l î n c a r e p r i m a ş i u l t i m a d a t ă î n v i a ţ a
nezeirii tale. Iar acel timp, cel în care prima şi ultima dată în viaţa
n
a
o
n
s
aceasta a ta, vei alege ţinând cont nu de plânsul vinovaţilor care se
u
l
v
â
i
v
c
e
n
a
d
o
d
t
a
r
u
i
ţ
voiau nevinovaţi, nu doar de viaţa de aici, care atunci într-un cu-
n
,
i
v
ţ
a
i
d
r
î
e
n
i
c
i
r
e
a
c
a
u
,
a
t
c
e
e
e
c
vânt al tău, rostit sau nerostit oamenilor va sta, ci de ceea ce este cu
e
a
s
c
u
e
t
a
c
d
a
p
c
e
u
a
e
a
e
u
r
c
e
p
n
i
t
a
ţ
,
n
c
u
e
t
e
a
o
adevărat viaţă, viaţa cea de totdeauna, cea care a început prin cu-
t
î
r
c
n
d
a
t
d
d
c
e
i
u
l
n
e
c
a
d
f
â
e
i
î
l
a
r
e
t
n
p
vântul cel dintâi şi, nefiind decât în parte la fel cu cea de-aici, cu
c
e
f
e
a
c
i
s
r
partea ei de trăiri şi simţiri, nu-şi are sfârşit, dar, ca şi cea de aici, îşi
t
a
d
â
c
i
,
a
i
i
,
ş
i
r
a
,
f
ş
c
d
ş
î
a
a
e
r
i
e
e
ş
are urcare, până în tăria Cerurilor.
,
t
u
l
e
e
i
g
i
a
e
,
ă
t
m
n
e
o
î
e
s
n
r
a
ş
ă
ş
e
a
o
a
a
c
s
a
e
t
V
ţ
Vei alege tu şi, omeneşte, ca să fie dat şi altora să vadă, să înţe-
v
ă
i
e
ă
ş
s
l
,
t
i
f
d
d
n
i
m
l
e
â
c
c
t
î
leagă, să se dezmeticească, ceea ce aici s-a întâmplat, ceea ce aici
i
a
,
e
t
a
c
p
a
e
a
e
v
o
i
l
a
p
s
t
r
a
au fost fapte şi aici au fost urmări, vor fi pe talerul balanţei împo-
a
p
i
r
p
m
u
a
l
î
b
t
f
u
n
c
a
s
e
t
r
i
e
f
l
ă
o
i
o
ş
f
r
u
ţ
f
a
o
i
a
t
m
e
,
u
i
a
ă
f
m
a
trivirii. Pe celălat va sta viaţa, viaţa ta, nu viaţa mea, viaţa mea va fi
a
t
i
v
l
v
,
a
i
a
v
ţ
m
a
a
i
i
a
ţ
,
v
a
u
,
n
a
a
ţ
t
a
i
e
a
ţ
e
v
a
s
t
a
v
a
m
ţ
,
a
v
a
balanţa care se va înclina într-o parte sau în alta. Viaţa mea, va fi în
e
r
t
a
o
e
t
cumpănă tocmai pentru a-ţi lăsa ceea ce eu de-atâtea ori ţi-am lăsat
a
i
â
şi te-am rugat să ai pentru todeauna, cea pentru care eu, lângă tine
a
e
r
u
,
i
a
a
e
c
o
e
n
a
,
d
t
u
r
c
t
t
l
p
u
p
e
n
ă
r
e
e
u
n
a
134
