Page 23 - Amintiri inspre viitor. Scrisori altfel
P. 23
Amintiri înspre viitor
e
n
e
e
f
s
e
n
i
o
v
d
ţ
i
r
u
r
g
ă
s
î
i
D
ă
De nerodire să înveţi să fugi
ş
i
t
u
i
f
t
o
.
i
r
,
v
De nu mi-ai fi vorbit, eu tot ştiam. De
D
t
a
a
e
e
b
m
i
o
t
a
l
ţi-aş fi spus, mai ieri, despre pământul pe
r
d
,
s
ă
r
,
p
u
p
i
n
s
f
e
e
m
e
a
ş
t
â
s
p
i
p
e
m
i
u
i
u
c
a
ă
t
ă
i
l
m
a
i
e
care stăteai că se va clătina, nu mi-ai fi dat
n
,
v
t
s
i
a
e
n
c
ă
p
a
a
p
a
m
e
l
u
crezare. Te-ai mutat pe alt pământ, pe ca-
t
t
i
t
r
a
d
a
p
i
ă
r
ă
,
e
t
re credeai că poţi zidi casă de piatră, dar
d
b
r
t
t
s
,
e
s
u
e
t
u
c
b
n
a
i
pământul acela nu-i bun, este stricat sub
i
s
ă
a
coajă, şi mlaştină e dacă sapi ca la un lat de palmă adâncime. Toate
a
c
s
d
.
ă
e
ă
m
p
p
a
t
c
e
i
a
T
u
l
ă
l
m
a
i
e
o
d
a
n
t
l
a
i
n
a
c
ş
n
t
m
ş
d
e
a
,
â
i
l
b
ă
c
o
ă
z
r
,
â
r
i
d
d
c
i
v
e
a
e
b
e
e
r
v
e
n
s
o
u
u
e
t
e
v
ţ
i
z
n
m
î
s
p
ă
r
t
u
n
astea să ţi le spun îmi venea, când vorbe de crezută izbăvire tu ros-
l
i
p
teai, fără să-ţi laşi timp de a simţi aerul rece şi proaspăt al dimineţii.
a
ş
a
s
,
g
Nu teamă să îţi spun aveam, ci am cugetat o clipă, şi nu m-am bu-
o
a
î
ţ
m
u
i
i
i
c
n
c
c
u
p
a
ă
m
e
t
ă
p
e
n
s
ă
u
m
l
,
t
v
i
p
n
ţ
,
t
e
o
d
ţ
e
u
p
e
u
i
i
î
S
r
n
a
e
o
l
a
t
u
u
e
v
e
e
u
s
n
curat să ştiu că, de-ţi voi spune eu, tu nu vei înţelege. Se putea doar
i
.
g
v
e
,
n
i
a
p
e
,
t
e
i
i
l
g
t
d
t
r
ă
i
s
m
â
u
a
n
ş
r
f
p
d
e
z
,
t
ă
l
î
n
t
să-ţi răstigneşti faptele să nu se întâmple, pentru o zi, două, dar o
u
s
o
e
ă
r
o
ţ
e
s
e
p
n
u
o
i
ă
e
r
t
i
n
f
s
e
u
d
ă
ă
ş
puteai şi mai tare lua de la capat. Credeai oare că fără să ştii unde e
ă
,
ă
r
g
p
n
a
o
u
a
n
i
ă
r
rana, ştiind doar durerea, învelindu-te toată, rana singură poate să-
s
a
r
d
r
u
n
şi aline durerea şi se poate vindeca? Abia acum, definitiv şi ultima
a
e
i
v
b
e
t
ş
o
i
i
s
e
m
d
n
i
?
t
d
l
i
c
i
a
a
v
a
ş
e
i
A
e
n
f
e
,
u
c
a
p
i
e
e
t
a
c
dată, înveţi să nu-ţi mai cauţi drum altul decât pe cel care, chiar da-
â
l
c
c
a
ţ
a
r
e
i
i
e
e
m
u
p
,
r
i
r
a
d
m
h
u
u
c
c
a
l
d
i
a
l
ţ
t
d
ş
e
i
r
e
g
a
s
u
u
că vei simţi că mersul e greu şi dureros, în durerea cea mare să cu-
e
l
e
r
ă
c
c
s
r
m
o
a
î
ţ
i
,
n
r
e
a
ă
u
r
s
d
u
r
d
m
e
e
e
u
r
c
ă
s
ş
r
e
g
a
v
r
u
t
e
s
ă
p
a
a
c
c
e
â
n
d
d
c
n
e
i
m
n
i
i
i
d
n
a
reţi rana, ca atunci când merge spre vindecare să ştii că vindecată
t
ă
t
e
ţ
i
c
i
,
e
a
c
r
n
v
r
c
a
va fi când durerea nu va mai fi deloc.
a
Se zvonesc multe, cândva ştiai asta, şi aşa ţi s-a zvonit şi acum,
u
m
,
c
a
o
ş
n
v
i
t
z
i
s
e
e
că pomul care are roade, toamna târziu, pe lângă el, este mult şi
i
,
ş
l
m
ă
l
e
u
t
t
bun roditor, şi roadele lui nu se strică nici dacă gerul le încearcă. E-
b u n r o d i t o r , ş i r o a d e l e l u i n u s e s t r i c ă n i c i d a c ă g e r u l l e î n c e a r c ă . E
a
s
c
n
r
i
o
s
i
r
t
t
o
u
ă
o
i
n
ţ
u
i
c
e
ra zvonul pe care l-a dat unul dintre mulţii necunoscători ai rostu-
s
u
a
a
z
o
l
m
a
l
i
m
e
r
u
a
ă
c
z
i
e
i
lui pe Pământ. Şi-ai să mai auzi de multe ori zvonurile astea, căci
e
v
o
t
d
r
c
t
i
ă
n
i
,
e
u
a
i
i
i
i
o
c
e
s
ă
c
p
e
u
r
r
ţ
,
t
r
r
f
i
î
a
e
v
ă
n
u
r
c
n
c
o
n
e
o
c
t
s
ă
cei necunoscători caută să fie ei cunoscuţi, prin vorbe care încearcă
c
a
b
u
ă
e
n
t
l
i
e
e
m
s
u
u
t
u
t
e
p
l
r
ş
ă
t
e
a
e
e
d
c
să se prindă. Tocmai de-aceea sunt multe, e ştiut că multe se pierd
t
i
c
u
e
s
,
a
m
ş i n u p r i n d r ă d ă c i n i , d a r a u p r i n s g u s t u l î n c e r c ă r i l o r , c r e z â n d c ă î n
şi nu prind rădăcini, dar au prins gustul încercărilor, crezând că în-
ă
e
e
c
a
c
h
r
p
i
i
ş
cercarea moarte nu are. Acum poate deja înţelegi de ce chiar şi pă-
m â n t u l n u e a ş a d e m i l o s t i v ş i n u l a s ă o r i c e s ă m â n t ă s ă î n c o l ţ e a s c ă .
mântul nu e aşa de milostiv şi nu lasă orice sământă să încolţească.
f
ă
d
s
i
t
l
r
t
,
ă
e
â
De s-ar înrădăcina floarea de piatră pe câmpii, pământul s-ar îm-
c
o
ă
u
p
r
p
n
d
n
p
ă
m
e
l
i
i
i
â
a
a
e
p
a
c
m
a
e
p
t
n
r
u
b
r
n
t
e
i
n
e
m
l
c
a
i
a
o
o
l
pietri şi n-ar mai fi bun pentru rodirea celor omului de trebuinţă,
m
u
r
r
u
a
i
i
d
r
f
i
o
r
u
e
u
b
e
d
iar dacă pirul ar împânzi stâncile, munţii s-ar sparge în nisipuri du-
a
e
s
r
i
u
u
p
s
r
i
a
d
g
p
î
n
i
n
r
se de vânt în cele multe îndepărtate zări.
Se aude laudă despre unii pomi şi cei care-i laudă, spun că buni
d
a
u
i
l
sunt şi sunt şi buni de leac la orice ar fi. Şi spun că şi loc de odihnă
s u n t ş i s u n t ş i b u n i d e l e a c l a o r i c e a r f i . Ş i s p u n c ă ş i l o c d e o d i h n ă
ă
u
i
ă
t
şi linişte totdeauna se găseşte, dar de vei îndrăzni să întrebi ce uită să
s
e
r
z
t
î
e
n
b
i
i
ă
c
n
s
ă
d
n
ş
întrebe toţi cei care ascultă lauda, despre cum, şi când, şi cât, acela
a
,
e
e
â
,
s
c
l
a
m
e
e
c
c
r
i
i
d
c
s
,
e
r
a
u
p
ţ
l
c
ş
,
i
t
u
d
i
a
l
a
c
u
â
ă
c
a
t
d
i
r
t
ă
a
o
a
p
v
e
i
h
v
e
a
i
d
n
t
s
ş
d
a
a
e
a
t
i
u
e
,
t
r
u
c
care laudă-i aduce, s-a odihnit sau de roade a avut parte, vei şti că
o
c
e
.
ă
s
e
u
u
lauda e făcută ca cel ce ascultă să se încumete să caute şi să încerce.
ă
c
c
a
e
ă
s
s
s
i
c
c
î
s
l
c
u
a
ă
t
n
ă
c
r
e
u
a
m
ă
t
t
e
t
e
e
l
e
î
c
c
ş
n
21
