Page 35 - Amintiri inspre viitor. Scrisori altfel

Amintiri înspre viitor

armonii le căutau. Din acele vremuri eu am rămas străjer dreptăţii
şi tu faptă şi vorbă de alinare şi vindecare a celor ce, căutând din-
colo de orizonturile vecinilor, se avântau spre înălţimea crestelor
pentru a putea şti că nu este niciodată târziu să caute loc de închi-
nare şi trăire după dorinţă sufletească şi nu după poruncă şi lege
omenească. Şi chiar şi pe atunci, erau unii care puneau capcane,
ori trăgeau cu săgeţi, ori pietre aruncau pe drumurile sau cărările
celor cutezători. Şi unii dintre ei erau prinşi, alţii loviţi sau chiar
zdrobiţi.
Lasă-ţi toate faptele, toate acele fapte ce-au fost să fie făcute, tre-
cutului. Neîndoielnic, drumul iar s-ar putea împiedica de amintiri,
şi s-ar putea ca un ocean să se adune, la marginea munţilor, ca un
al doilea stăvilar, spre a a-ţi arăta cât de mare poate să se facă de-
partele ce s-ar putea pune între noi şi aşa ai avea şi mai mult de
mers spre a ne fi dăruitori de zile şi nopţi ale dăruirii înspre amin-
tirea timpurilor de demult, înspre aducerea lor în timpurile de azi,
pentru deplina înţelegere a celor de acum şi pentru deplina trăire
în tumultuosul acum, al acestui prezent. Trăim iarăşi în legea aces-
tui loc, în care mijlocul este definit prin sus şi jos ori prin departe şi
aproape. De aceea îţi sunt braţele, în alergarea drumului deschise,
larg deschise, spre a cuprinde cu totul îmbrăţişarea aşteptării mele...
Iarăşi, într-o realitate fără putinţa de tăgadă, vor fi nopţile viselor
trăiri împlinite şi consens de gânduri ale viitorului. Aşa cum nu ar
mai fi fost nicicui dat să creadă, fără de înţeles pentru oamenii zi-
lelor de azi, te vor întâmpina, dimineaţa, razele soarelui, care te vor
arăta lumii aşa cum erai când călătoreai pe aripile viselor şi îţi făgă-
duiai trăirea viselor în zilele care se vor trece fără să îşi arate, prin
tine, trecerea. Vor fi date clipe de înţelegere a minunii ce doar prin
tine se va arăta lumii, trăită şi împlinită în tot ceea ce însemnă fapte,
că se poate să nu fie doar o poveste din timpuri vechi ci o realitate,
o minune răsplătind izbăvirea dăruită prin trări în Ceruri, şi faptă
îmbucurătoare pe Pământ. Îţi vor fi date clipele de înalţare, prin
împreunarea zvâcnetului simţitor al dorinţei împlinite cu puterea
dezrobitoare a aşteptărilor descătuşate, prea mult adunate.
Aşa s-au aşezat clipele... aşa ţi-ai dorit să-ţi fie rânduite, ca, din-
colo de omeneasca bucurie, să-ţi dea înţeles întreg a ceea ce ai ales
să fii, din ceea ce ţi s-a dat să fii, revenind din depărtarea care s-a
pus fără să ştii că te va depărta de tine. Cu un singur cuvânt, cu o
singură pornire, cu o singură privire, vei putea alege... Neîndoielnic,
drumul iar ţi-e dat ţie să îl înnobilezi, înnobilându-te, ori să-l laşi,
definitiv, amintirii.
08.01.13

33