Page 38 - Amintiri inspre viitor. Scrisori altfel
P. 38

Daniel-Dumitru Darie


                                               Învăluitoare văluriri

                                     O mie de întrebări, puse toate dintr-o-
                                  dată,  nu-şi  au  răspuns  real  niciodată.  O
                                  mie de întrebări dintr-odată apar când o
                                  mie de zile s-au pierdut în zadar. Poate, a-
                                  cum,  dintr-odată  să  se  schimbe  legi  mai
                                  vechi decât lumea şi să se întâmple ceva
         doar întâmplător?
            Venim din aceeaşi lume, de e să dăm sens ideii de lumi după dis-
         tanţele şi timpul care le separă. Lumea noastră e o lume mare, de
         departe şi în care timpul este doar amintirea plecărilor şi venirilor.
         Acum suntem aici trăitori...
            Aici suntem trăitori, împreună cu cei ai mai multor lumi şi greu
         se face găsirea celor care trebuie să se găsească spre împreunatul
         mers ce-i dat şi scris din începuturile începuturilor şi ştiut la fiecare
         început. Lumile cresc şi descresc, chiar şi-aceasta a noastră, mai că
         se va pierde şi doar însinguraţii o vor mai aminti-o celor ce li se fa-
         ce dor de a nu avea mărginiri trăirilor. Prin fapte, gesturi sau cuvin-
         te, cei din lumea de care noi nu aveam teamă între noi de a vorbi,
         mulţi trec în lumile cu fapte nemăsurate şi doar de timpul lor măr-
         ginite. Câteodată, mai ajunge cineva, prăbuşindu-se, la margini, în
         lumea mea.
            De cer e mai aproape lumea care nu îşi poate simţi marginile.
         Din nesfârşitul rătăcirii oriunde se poate merge, mai sus, ori chiar
         sus, mai jos ori chiar jos, sunt două direcţii doar. Înainte nu există,
         nu are înţeles, căci nu există înapoi. Şi azi e totdeauna mâine, nici
         măcar nu se poate şti când poate fi zis, ca şi cuvânt. Şi niciodată nu
         se poate şti dacă lumina soarelui este lumină sau este doar înţelesul
         nesomnului.
            Aici, azi, totul se rezumă la întrebări, care au doar formă, nu mai
         au răspuns, nemaifiind răspunsul căutat, şi toţi se cred că ştiu îndea-
         juns, şi îşi au dreptul la absolutizări. Şi pentru toate, azi se cere o
         plată, se cere o plată pentru adevăr, şi chiar şi-o vorbă spusă în răs-
         păr, doar dacă-i plătită este spusă toată. Se scriu şi cărţi cu învăţături
         străine, în care rău vorbit este ce a fost bun, şi, cel altfel, se vede a fi
         nebun, şi este îndrumat altfel să se închine. Dedesubt, de-acolo de
         unde îşi prind întrebările rădăcini, faptele se dospesc la căldura las-
         civă a minciunilor, în aşteptarea timpului, în care, poarta ce ştiut e
         că e doar întredeschisă, să fie închisă, fără nici măcar o amintire de
         a exista regretul.
             36
   33   34   35   36   37   38   39   40   41   42   43