Page 61 - Amintiri inspre viitor. Scrisori altfel

Amintiri înspre viitor

Valuri prin furtuni

Vremuri noi văd, vremuri noi aştepţi,
amândoi aşteptăm să se pornească fur-
tuna lumii care să limpezescă înaltul Ce-
rurilor care poartă, acum, agăţată, povara
norilor ce ne ascunde pe noi de noi şi ne
ascunde unul de celălalt. Răzbate în noi e-
coul celui de-al doilea început care ne va ieşi în cale, nevăzut în în-
tunericul nopţii, neauzit în larma furtunii. Tu aştepţi, eu vin, din
scorbura valurilor care acolo plănuiesc să spargă diguri, să surpe
maluri şi să cuprindă uscaturi cât mai întinse. Eu vin, tu aştepţi cu
lumina trăirilor aprinsă de gândul vremurilor ce vor veni peste noi,
fiind ale noastre.
Tot mai aproape se-aud cum cad fulgerele, înţelese în taină cu
valurile. Aşa poţi să vezi furtuna, aşa pot să văd valurile. Aşa vezi va-
lurile din juru-ţi, aşa văd furtuna din juru-mi. Valuri spre tine, valuri
în mine, tu în furtună, eu prin furtună, tu mă aştepţi, eu te caut,
furtuna-ţi pune piedici, valurile mă îndeamnă...
O aşa potrivire îţi cere să îţi aminteşti, şi tu îţi aminteşti trecutele
timpuri... Poate cu mine, ori fără mine, valuri în noapte ai aşteptat.
Ţi-a fost furtuna şi dor de ducă, dar şi speranţă, în nopţi de chin.
Poate uitasei de vorba-mi veche, ce ţi-o voi spune, la fel, şoptit, în
prima noapte ce se va trece, plină de fapte, plină de-un vis ce reclă-
deşte drumul strivit.
Spre mai departe... înspre totdeauna... Din nedormirea mea ne-
lumească, din depărtarea în care sunt azi doar cuvântul ce-şi regă-
seşte drumul spre lume, eu vin, trezindu-mi dorul de viaţă, şi de tră-
ire întru folos. Mi-e stea lumina dorinţei tale de-a mă renaşte prin
tot ceea ce sunt: gând, vorbă, faptă, om şi trăire. Din neştiuturi mult
căutate, vin cu puterea focului sacru ce arde de-a pururi spre a-n-
călzi gheaţa din malul ce se aşteaptă a cade între valuri împovărat.
Stai la răscruce de valuri ce vin înspre tine înfuriate de gândul că
pier fără a-ntoarce fundului întunecat al mării, ca pe-o răsplată, dru-
mul tău înfrânt. Acum este timpul, acum e chiar bine, şi vezi... am
pornit eu pe drum.
Va fi o vreme încă furtună, tu ai s-o simţi... Eu voi mai merge, în
miez de noapte, în miez de zi, din prag de astăzi spre prag de mâi-
ne, pe care însă noi vom păşi. Ca altădată, ştiu, nu-mi e teamă, trăz-
netul nopţi, vom auzi, când se vor rupe munţii de gheaţă, când apa
mării va năvăli pe ţărmul mării, peste uscat. Sloiuri de gheaţă, de di-
59